Monica Tatoiu

Inca odata promisiunile de demisie nu sunt onorate precum tot ceea ce impaneaza platformele electorale . Am avut dreptate CVT n-a demisonat. Cine ramane ultimul stinge lumina!Daca intre timp nu cade curentul si se stinge singura

O problema demult rezolvata:Despre tigani s-a discutat zilele acestea pana la saturatie. Ceea ce este interesant – singurul lucru cu adevarat interesant – este ca nu exista solutii la problemele ridicate si supuse dezbaterilor.          Chiar asa sa fie?          In primul rand, toata lumea se indigneaza de similitudinea “roman” – “rrom”. In Romania, Guvernul Ciorbea a considerat ca este discriminatoriu termenul de “tigan”, introducand in limbajul official pe cel de “rrom”.          Inca de pe atunci ma framanta o intrebare: germanii discrimineaza aceasta etnie numindu-i zigoinen – termenul a fost preluat de mai multe limbi, precum italiana ;I romana – sau poate spaniolii si francezii cu gitane, ori englezii cu gipsy? Sigur ca nu! Raspunsul se afla chiar in numele de german. Fie ca in propria limba se numesc deutsch, neederlanden, soumi ori rroma, popoarele respective, in limba romana, sunt denumite german, olandez, finlandez sau tigan. Faptul ca german a capatat conotatii positive – seriozitate germana, punctualitate germana, calitate germana – si cel de tigan nu, este dincolo de vointa asumata a majoritatii.          Mai mult, termenul de neamt a fost preluat in romana din rusa, unde insemna de neinteles. Cu toate acestea, nemtii nu sunt discriminati prin folosirea acestei denumiri.          Intrebati-va, fiecare, daca vedeti vreo diferenta intrinseca de valorizare intre termenul de tigan si cel de rrom si transmite-ti-mi, va rog, concluzia si argumentele pe care va intemeiati.          Voi folosi in continuare termenul de rromi pentru a nu tensiona argumentatia cu aspecte de limbaj, desi cel de tigan este, in opinia mea, cel correct, cel validat traditional sic cel care nu prejudiciaza decat orgoliile unor ong-isti avizi de finantari lejere.          Din alt punct de vedere, propun ca tema relatia dintre majoritate si minoritate.          Natiunea este formata dintr-o majoritate si mai multe minoritati. In general, etnicitatea majoritara suprapune majoritatile culturale, rasiale, sexuale etc.          Identitatea personala, ce include identitatea majoritara sau minoritara, dupa caz, reprezinta esenta libertatii individuale. De aceea e simplu, problema libertatii fiind amplu dezbatuta in toate epocile; limitele identitatii minoritare sunt limitele libertatii. Ele nu trebuie sa vatame libertatea altuia si nici sa aduca atingere valorilor general promovate, recunoscute si aparate de catre societate si, datorita componentei statale a natiunii, de catre stat.Din acest motiv, NU trebuie permise obiceiurile maritale rrome referitoare la minori si la inlocuirea consimtamantului sotilor cu cel al capilor familiilor acestora ori promovarea valorilor ce inferiorizeaza femeile.Astfel, esecul integrarii minoritatilor in sfera valorilor sociale statale reprezinta un esec al intregii natiuni, consecintele fiind suportate si de majoritate si de minoritatea respectiva dar si de celelalte minoritati. Toata natiunea trage ponoasele rromilor in Italia pentru ca ei sunt, ca si noi, parte a natiunii noastre. Cei care neaga aceasta evidenta trebuie sa nege evidenta efectului, anume ca italienii ne-au bagat la gramada, indifferent de etnicitatea noastra, in razbunarea lor ilegala si Barbara.Vorbeam, in debutul materialului, despre solutii. Solutia este delimitarea continutului identitatii minoritare si suprimarea ferma a inadvertentelor ce exced acestui continut fata de cultura majoritara. Identitatea minoritara fiind exceptia, continutul ei nu poate fi decat explicit si precizat limitativ, sub forma drepturilor subiective ce apartin doar persoanelor minoritare in raport cu drepturile majoritarilor.Totusi, in material drepturilor identitare, excesul de limitare este pur si simplu Nazism. De aceea, nu trebuie manifestat nici un fel de entuziasm in acest sens, conturarea limitelor identitatii minoritare trebuind stability la nivel macro, global si/sau regional, intr-un interval rezonabil de timp, pentru a nu suprima dezbaterile si pentru a nu crea socuri sociale inutile. Prin urmare, problema rroma nu poate fi tratata doar la nivel national si nu poate fi tratata singular, spre exemplu separata de problema musulmana europeana: si rromii si magrebienii se confrunta cu situatii similare si exemplele pot continua.Dar, in incheiere, se intreaba totusi si altcineva de ce decretul-lege italian, criticat si ultracriticat, inclusiv de Parlamentul European, nu a fost atacat in justitia italiana ca neconstitutional ? Curtea Constitutionala a Italiei ar decide previzibil desfiintarea clauzelor barbare ale decretului respectiv. Si actiunea o poate introduce orice cetatean roman amenintat cu expulzarea si orice ONG si, stiti ce? Chiar si autoritatile romane! Ca si in cazul taxei de prima inmatriculare, ca si in cazul Teo Peter, avem o noua exemplificare a atitudinii de sclavi.

Orice activitate implica costuri. In consecinta, orice activitate are nevoie de finantare. Un proiect, oricat de frumos si benefic pentru societate ar fi, are nevoie de finantare. Banii produc actiune, iar actiunea, cateodata, produce bani. Daca plec de la aceste axiome este clar ca economicul determina politicul. Partidele politice, parlamentul, institutia prezidentiala, guvernul, puterea judecatoreasca trebuie finantate pentru a functiona. Este aceeasi nevoie de resurse in politica dupa cum este nevoie si in organizatiile non-guvernamentale. In orice domeniu, cererea de resurse este mai mare decat oferta. Competitia pentru aceste resurse are nevoie de un arbitru, asa cum se intampla in orice competitie. Daca arbitrul este coruptibil, victoria sau infrangerea sunt puse sub semnul intrebarii. Un sistem este corupt (stricat) daca mecanismul nu mai functioneaza dupa cum a fost programat. Spunem ca politicienii sunt corupti. Nu avem incredere in partidele politice. De ce intra oamenii in politica? Pentru a lucra ,voluntar, in beneficiul semenilor lor! Cine mai poate crede in acesta afirmatie cand fiecare dintre noi ne luptam cu greu sa supravietuim intr-o competitie acerba pentru resurse tot mai putine? Pe de alta parte, fara partide politice, fara ideologie ce consistenta mai are notiunea de democratie? De ce Ana sau Ion ar lucra pentru Maria sau Gheorghe fara sa primeasca nimic in schimb pentru sine? Mai ales ca vorbim despre o tara in care voluntariatul este o notiune la fel de virtuala precum intorsul obrazului dupa o palma. Este Romania diferita de alte tari din spatiile in care recent s-a integrat, teoretic? La fel de teoretic, NU! Practic, insa, diferenta o reprezinta calitatea relatiei dintre cetatean si lege intermediata de puterea judecatoreasca. O tara in care legea  este prizoniera copertilor si respectarea ei este o exceptie si nu o regula, iar autoritatea arbitru nu se exercita este o tara in care banii negri - banii fara identitate - circula fara a fi cenzurati. Banii negri alimenteaza scurtcircuitele in procesele economice. Mai mult decat atat, aceiasi bani alimenteaza si disfunctionalitatile autoritatii de monitorizare - arbitrul - accelerand vulnerabilitatea proceselor in ansamblul lor.

Grupurile de indivizi ce nu se supun legilor majoritatii, legi ce, teoretic, au fost construite pentru a gestioana relatiile dintre membrii societatii, accentueaza vulnerabilitatile statului de drept. Drepturile omului sunt strans legate de responsabilitatile sale. Daca un om nu respecta o anumita lege si, in apararea sa, se prevaleaza de un drept statuat intr-un calup de reglementari legate logic intre ele, din care incalca una sau mai multe, genereaza “coruptia” intregului sistem.

 Drepturile omului au fost construite in contextul unor responsabilitati. Scoaterea din context a unui element modifica radical tot esafodajul. Asa cum o poate face scoaterea unei fraze dintr-o alocutiune si mutarea acesteia in alta. Se modifica fundamental mesajul.

O prima concluzie ar fi ca, atunci cand nu respecti o regula ce defineste apartenenta la un grup, pierzi drepturile ce ti le ofera calitatea de mebru al acelui grup.

Scoala este obligatorie pana in clasa a 10-a. Statul este dispus sa plateasca pentru instructia ta. Daca alegi sa nu beneficiezi de acesta oportunitate este alegerea ta dar, logic, ca urmare a acestei decizii liber asumate ar trebui sa pierzi anumite drepturi ce sunt strans legate de mersul la scoala. De exemplu, dreptul de a conduce un autovehicul pe drumurile publice unde te intersectezi cu semenii tai si, prin lipsa de cunostinte ce, in mod normal le acumulezi in scoala, ai putea sa le provoci pierderi.

Casatoria este un act ce implica asumarea responsabilitatii procrearii. Implicatiile economice ale casatoriei au condus la reglementari. Daca nu sunt respectate, sunt afectate drepturile copiilor ce rezulta in urma acestei casatorii. Minoritatile ce nu se supun reglementarilor legiferate de majoritate conduc la “coruptia” sistemului, la costuri sociale pe care tot majoritatea are obligatia si resursele pentru a le finanta.

De ce sa fie obligata o majoritate, ce doreste sa investeasca in cresterea calitatii vietii membrilor grupului ce o defineste, sa plateasca pentru incapatanarea cu care o minoritate, ce incalca cu buna stiinta contractul traiului in comun si impiedica progresul grupului, in numele unor drepturi asumate, fara asumarea responsabilitatilor subordonate acestora?

Criza din Italia este doar un exemplu ce verifica aceasta teorie. Centrul Timisoarei este o poveste cu acelasi ikez!