Monica Tatoiu

Uninominalul lui Tăriceanu

1. Numărul total de deputaţi se stabileşte împărţind numărul total al persoanelor cu drept de vot la 79.ooo, iar al senatorilor, la 170.ooo. Aceste numere – 79.000 şi 170.000 – reprezintă NORMA DE REPREZENTARE. Vom avea, deci, un deputat la 79.ooo de persoane cu drept de vot si un senator la 170.000. 2. Alegerile se desfăşoară în circumscripţii electorale, în total 43: 41 de circumscripţii judeţene, 1 a Bucureştiului şi 1 pentru românii din străinătate. 3. Circumscripţiile se împart în colegii electorale. Numărul de colegii se stabileste împartind numarul de persoane cu drept de vot din circumscripţie la dublul normei de reprezentare. Vom avea, deci, în circumscripţii, un anumit numar de colegii pentru deputati si unul pentru senatori. S-a stabilit un sistem astfel incat, teritorial, pe cat posibil, colegiile să se suprapuna, astfel încât să se evite ca un colegiu de deputati să se afle pe teritoriul a mai multor colegii senatoriale. Spre ex., în Bureşti vor fi 13 colegii de deputaţi şi 6 de senatori. 4. Prin urmare, pentru jumătate din mandatele de parlamentari, vor fi stabilite colegii. Fiecare partid va participa, în colegii, doar cu un singur candidat pe colegiu. La alegeri pot participa şi candidaţi independenţi, astfel că cei ce participă sunt denumiţi de lege competitori electorali. Pentru a avea acces la competitia electorală trebuie să se depună o listă de semnături de susţinere – cu nume, prenume, serie şi număr de buletin, CNP şi semnătură, pentru verificare a realităţii listei – şi o garanţie financiară, care se restituie după alegeri, dacă acel competitor a luat cel puţin 2% din voturi. Dacă nu, nu! 5. Alegerile se vor desfăşura într-un singur tur, iar repartizarea mandatelor se va face în trei etape, astfel: a. Prima fază – pe colegiu. E vot direct.Cei care vor obţinut majoritatea voturilor din colegiu iar partidul lor a atins pragul electoral de 5% pe ţară, câştigă mandatul. Competitorul independent câştigă doar dacă a obţinut jumătate plus unu din voturi. Deci, un candidat al unui partid poate câştiga un colegiu unde a fost primul dar a luat 30%, retul voturilor fiind fragmentate sau lumea nu s+a prezentat şi altul poate pierde în alt colegiu cu 49%.Prin excepţie de la pragul electoral, se dau mandate celor care au câştigat cel putin 4 colegii de deputati si – deci cumulativ – 2 de senatori. b. A doua etapă se produce la nivelul circumscripţiei. E vot direct prin redistribuire.Acum se strâng toate voturile exprimate valabil, pentru cei care au depăşit pragul sau independenţii aleşi, şi se împarte la câţi deputaţi şi senatori ar reveni circumscripţiei după poporul cu drept de vot locuitor acolo, rezultatul fiind coeficientul circumscripţiei. Spre exemplu, dacă au votat valabil 57% din alegători dar pentru competitori ce au atins pragul electoral si candidaţi independenţi ce au obţinut jumătate plus unu din voturile colegiului au votat doar 30%, coeficientul circumscripţiei este de 30% din mandatele ce i-ar fi revenit. Oricum coeficientul e mai mare decât numărul de mandate obţinute, deoarece se adună şi voturile candidaţilor partidelor ce au obţinut pragul din colegiile în care aceştia au pierdut. La coeficient nu se iau în seamă voturile candidaţilor care au pierdut dar fac parte din partide ce au primit mandate pe excepţie, adică au luat cel puţin 4 deputati + 2 senatori.La biroul electoral de circumscripţie se face o listă cu cei care au participat la alegeri din partide care au obţinut pragul dar au pierdut în colegii, în ordinea numărului de voturi, deci nu a procentului obţinut în colegiu. Nu intra, deci, candidaţii independenţi pierzători sau ai partidelor intrate pe excepţie.De pe lista asta, în ordinea voturilor, se dau atâtea mandate cât e coeficientul circumscripţiei.În cazul egalităţii de scor între partide, câştigă mandatul candidatul celui care a câştigat mai multe colegii în acea circumscripţie şi, dacă şi aici e egalitate, se trage la sorţi, ceea ce e uşor neconstituţional dar a mai existat şi la votul pe listă. c. Faza a treia e la nivel naţional. Nu mai e vot direct, se încalcă art. 62 alin. (1) din Constituţie,Biroul Electoral Central (B.E.C.), face o listă cu candidaţii din partidele ce au luat pragul – doar ele – şi care au fost bătuţi în colegii şi nu au luat mandate nici în prima fază şi nici în a doua. Ordinea pe listă e în funcţie de scorul obţinut la alegeri. O numim prima listă.La B.E.C. partidele mai depun liste naţionale suplimentare, pe care nu le votează nimeni, în ordinea pe care o vor partidele. Listele sunt afişate pe pereţii secţiilor de votare dar, repet, nu sunt supuse votului direct, cum e în sistemul actual de listă, ceea ce e neconstituţional. O numim a doua listă.Partidele care au luat pragul – doar ele – primesc restul de mandate, proporţional cu scorul obţinut la alegeri. Ex.: un partid a obţinut 7% naţional, 7% din mandatele rămase revin candidaţilor săi, în ordinea primei liste.Dacă toţi candidaţii săi au primit mandate şi mai trebuie să primească, se dau celor de pe a doua listă, ceea ce e neconstituţional. 6. Minorităţile naţionale, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţie, au dreptul la un mandat de deputat fiecare. Acestea se dau peste numărul de mandate calculate pe baza normei de reprezentare, dacă un candidat al acestora obţine cel puţin 2% din voturile cu care, în medie, s-a câştigat un mandat de deputat. Numărul e comunicat, după numărătoarea voturilor, de Comisia Naţională de statistică.

This entry was posted on Friday, November 16th, 2007 at 1:06 pm and is filed under Politica incorecta in imagini, Uncategorized. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.